Etnologia românească – perspective actuale

O carte dedicată etnologiei româneşti de azi se legitimează printr-o logică a firescului, ilustrând dinamica fluidă a continuităţii şi noutăţii, a tradiţiei şi inovaţiei. Realizările etnologiei româneşti de azi nu sunt puţine, de la marile proiecte editoriale, la profesionalizarea sistematică a cercetării, prin înfiinţarea şi dezvoltarea unor programe de studii de etnologie sau coordonarea de doctorate în domeniu. Relevante sunt, de asemenea, iniţiativele instituţionalizate de promovare a domeniului, care îi asigură vizibilitate şi o sferă consistentă de diseminare a rezultatelor cercetării: reviste prestigioase, colocvii de anvergură şi tradiţie, asociații profesionale, muzee, colecții de etnografie și folclor, colecții editoriale, edituri specializate, traduceri. Fără îndoială că avem de a face, în acest moment, cu o diversificare a cercetării etnologice, în strânsă legătură cu mutaţiile pe care le suferă formele sociale tradiţionale. Ar mai fi de subliniat modul în care etnologia îşi adaptează specificul şi metodele la o lume în continuă schimbare, recuperând teme, subiecte, metode relevante, în căutarea unei identităţi consolidate şi a unei conştiinţe de sine lucide, bazate pe acumulări şi pe iniţiative inovatoare.

Iulian Boldea