Descriere
PREZENTARE CARTE
Intervalul îşi găseşte imaginea deplină în constanta plutire în Cruce, totalizantă la Eminescu. Prin urmare, moartea iubitei îl conduce spre o imagine matricială, a cosmosului cu Întrele înglobat, stabil şi plutitor totodată.
∗
Într-o epopee (sculpturală), ca cea a lui Brâncuşi, sculpturile polizate îşi conţin atât lumina interioară, cât şi pe cea exterioară, celelalte dispun, totalizându-l, de timp, dar îşi creează şi un circuit interior înăuntrul formei, dând senzaţia de organicitate, privindu-şi naşterea şi reflectând-o totodată în afară, fiecare fiind o reprezentare a Imaginalului.
∗
Comediile şi Momentele… instalează o sub-realitate, o lume vegetativă, asediată de vorbe, purtătorii acestora devenind mecanisme rinocerizate, urmuziene cacofonii existenţiale, dublete, triplete, indigouri, în fond verbale, care-şi mută viaţa/monotonia în cuvântarea ei/povestirea, nu departe de aceea a soţilor Smith/Martin sau a bătrânilor din Scaunele, numai că opera lui I.L. Caragiale este mai încăpătoare decât cea ionesciană.
∗
Anamorfozele cărtăresciene sunt consecinţe ale unei reflexii perpetue de texte, de obiecte şi de figuri, livreşti sau reale. Aşezate într-un corp/scriitură de tip catoptric, imaginile/textele capătă forme neobişnuite întrucât autorul modifică, re-dimensionează atât elementele, arta şi realitatea, cât şi relaţia dintre ele.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.